Familie şi copii

O alternativă ieftină la grădiniţa germană (scumpă)

martie, 2012
Uneori, o casă de joacă poate avea săli mai luminoase, mai spaţioase şi mai bine dotate decât o grădiniţă

Grădiniţa germană poate avea şi o alternativă, de până la cinci ori mai ieftină: Spielhaus, casa de joacă. Cu programe atractive şi cu o atmosferă caldă, casa de joacă poate concura cu succes cu orice gradiniţă. Spielhaus reprezintă o soluţie atât pentru cei care vor să plătească mai puţin pentru copilul preşcolar, cât şi pentru cei care nu au găsit un loc la grădiniţă ori trebuie să aştepte până se eliberează vreunul. Casa de joacă este o soluţie bună de luat în calcul pentru românii nou veniţi în Germania, atunci când zona în care se stabilesc există Spielhäuser şi găsesc loc la una dintre acestea. Deoarece interesul cititorilor noştri pentru această alternativă educaţională şi de supraveghere a copilului preşcolar a fost foarte mare, revenim cu un articol despre casele de joacă din Germania. La Spielhaus este de ajuns să spuneţi că doriţi un loc. În cazul în care mai există vreunul liber, trebuie doar să mergeţi să plătiţi suma simbolică cerută. Nu sunt necesare alte dovezi, adeverinţe şi nici nu trebuie să faceţi drumuri pe la autorităţi. Pentru cinci ore pe zi, suma lunară de plată este de 20-25 de euro, la aceasta adăugându-se cam încă pe atât, pentru copiii

Citeşte mai mult »

Ce facem cu copilul în vacanţă, dacă nu avem bonă?

februarie, 2012
sala

 „Spielhäuser”- soluţia perfectă în Germania. Sunteţi părinţii unor şcolari mici şi vă apucă disperarea atunci când vine vacanţa şi nu aveţi unde să-i lăsaţi? Pentru rezolvarea acestei probleme care vă dă bătăi de cap îngrozitoare şi vă poate perturba programul de muncă sau de studiu, Romaningermania.ro vă oferă o soluţie prea puţin cunoscută de cei care locuiesc de puţin timp în Germania: „Spielhäuser”, casele de joacă. Preţurile sunt derizorii iar copiii vor avea parte de un program organizat. În aceste „case de joacă” există activităţi pentru şcolari nu numai în vacanţe, ci şi în timpul şcolii. Aici, cei mici pot primi ajutor la lecţii şi pot face cursuri de desen, de cele mai multe ori gratuit. Vacanţa de primăvară se apropie cu paşi repezi şi, pe măsură ce zilele trec, se intensifică şi disperarea părinţilor români care îşi cresc copiii fără bone în Germania şi care nu ştiu cum, avându-l pe cel mic în preajmă 24 de ore din 24, vor mai merge la serviciu, la facultate, la stagiu, la cursuri de limbă sau de integrare etc. Găsirea unei bone pentru 2 săptămâni este o misiune aproape imposibilă, în condiţiile în care majoritatea „mamelor de împrumut” (Tagesmutter) au tocmai în

Citeşte mai mult »

Soluţia „Tagesmutter”: ce facem cu copilul dacă vrem să muncim sau să învăţăm în Germania?

ianuarie, 2012
Mamele subvenţionate asigură liniştea a câte patru-cinci perechi de părinţi

În Germania, părinţii cu copii de şcoală, care doresc să lucreze, să-şi caute de muncă sau să urmeze un curs au la îndemână soluţia „Tagesmutter”. Persoanele cunoscute sub această titulatură, special instruite pentru creşterea copiilor, sunt bone pentru mai mulţi micuţi. Ele au grijă de copiii altora, timp de câteva ore pe zi. De la vârsta de trei ani, orice copil care trăieşte în Germania trebuie să aibă asigurat un loc la grădiniţă (unde va fi înscris, de regulă, cu un an înainte). Mai devreme de această vârstă, copilul poate merge la grădiniţă doar pe baza dovezii că mama lucrează sau face un curs de integrare. În anul pregătitor („Vorschule”) – între 5 şi 6 ani – copilul fie rămâne la grădiniţă, fie merge la şcoală, unde pregătirea este mai serioasă şi mai aproape de condiţiile din clasa I. Când copilul începe să frecventeze şcoala, poate apărea însă o mare problemă pentru părinţi. Aceştia îşi văd programul dat peste cap de orarul celui mic. Astfel, dacă în cele mai multe grădiniţe copilul poposea de la 9 la 17, neperturbând programul părinţilor, la şcoală el nu stă mai mult de 5 ore, după care este „pus în libertate”. De aici se

Citeşte mai mult »

Dispută între părinţi: transformarea fetiţelor în bombe-sexy poate începe prematur, cu ajutorul magazinelor de jucării?

decembrie, 2011
farduri1

Truse de machiat pentru fetiţe, pantofiori cu toc, rochiţe şi haine decoltate şi altele asemenea se află printre ofertele de moş Crăciun ale magazinelor. Acestea au ca efect transformarea fetiţelor în nişte mici domnişoare (cópii în miniatură ale tinerelor sexy). În Germania, unii dintre părinţi refuză să cumpere aşa ceva. Fenomenul este însă mult mai agresiv în România. Printre jucăriile, jocurile şi lucrurile pentru copii pe care acum, cu o săptămână înainte de Crăciun, părinţii se înghesuie să le cumpere făcând cozi interminabile în magazinele germane, se află şi câteva obiecte care nu fac altceva decât să transforme fetiţele de câţiva anişori în miniaturi ale unor tinere sexy şi dezinhibate. Este bine, este rău? Părinţii au opinii contradictorii. Machiajul: pro şi contra Trusele de machiat sau masa specială „de aranjat” din plastic, de un roz ţipător, cu scaun asortat şi oglindă sunt destinate fetiţelor încă de la 3-4 ani. La 5-6 ani foarte multe domnişoare au asemenea truse, iar unor părinţi li se par inofensive: „Copilul poate să se aranjeze în mediul familial, în faţa mamei, a tatălui şi a rudelor. Bineînţeles că nu va ieşi aşa pe stradă. Având o asemenea trusă, cum au şi ceilalţi copii de aceeaşi

Citeşte mai mult »

Cum se aplică în Germania custodia comună introdusă în România abia acum, prin noul Cod civil: părinţii sunt nevoiţi să se înţeleagă între ei

decembrie, 2011
Copilul are nevoie de iubire din două părţi, pentru a nu avea probleme psihologice grave mai târziu, susţin psihologii germani

Când un cuplu se separă în Germania (mulţi dintre părinţi nefiind căsătoriţi), Jungendamt (o instituţie similară „Protecţiei copilului” din România) are un cuvânt greu de spus în privinţa custodiei, hotărârile fiind parafate la judecatoria de familie. Din nenumăratele exemple întâlnite, cele mai multe sunt cazurile când copilul locuieşte cu mama iar la „papa” merge două week-end-uri pe lună (de pildă de sâmbăta dimineaţa până duminică seara); în plus pot avea loc întâlniri ale copilului cu tatăl în timpul săptămânii (una-două întâlniri). Custodia comună presupune, în  alte cazuri, împărţirea în mod egal între părinţi a timpului copilului. Orice hotărâre în interesul copilului ţine însă cont de particularităţile fiecărui caz, şi se poate schimba în funcţie de datele, situaţiile şi coordonatele părinţilor. Colaborarea cu „ex-ul” este  spre binele copilului În cazul în care cei doi părinţi nu mai pot comunica, sunt puşi faţă în faţă la psiholog, pentru a restabili între ei punţi de comunicare. Toate armatele de specialişti – de la psihologi, funcţionari, şi până la judecătorul care va lua decizia finală – pun pe primul plan interesul superior al copilului; „războiul” dintre părinţi nu contează, el trece pe planul al doilea. Fiecărui părinte i se spune că trebuie să colaboreze

Citeşte mai mult »

O carte „altfel”, în librăriile germane: copiii sunt învăţaţi că homosexualitatea este ceva normal

octombrie, 2011
cartealtfel6p

“Unii copii sunt crescuţi de două femei, alţi copii sunt crescuţi de doi bărbaţi” – este una dintre cunoştinţele cu care trebuie „înarmat” pentru viaţă ţâncul de 5 ani Copiii sunt pregătiţi, în Germania, să accepte, cu ajutorul unor povestiri, situaţii dificile, respectiv traumatizante pentru ei din punct de vedere psihologic, precum venirea pe lume a unui frate sau a unei surori, divorţul părinţilor sau moartea cuiva apropiat. Există însă în librăriile germane şi cărţi care îi ajută pe copiii persoanelor cu orientare homosexuală să înţeleagă preferinţele relaţionale ale părinţilor şi chiar concubinajul mamelor sau al taţilor cu persoane de acelaşi sex.  În Germania există cărţi speciale destinate educaţiei copiilor şi pregătirii lor pentru viaţa adultă. Tematicile sunt numeroase, bine alese, argumentate şi înfăţişate prin scurte poveşti adaptate nivelului de înţelegere al copiilor de diferite vârste. Parcurgând asemenea lecturi, copilul poate înţelege şi interpreta mai uşor posibilele evenimente traumatizante din viaţa lui (moartea cuiva drag, divorţul părinţilor, unele tipuri de abuzuri etc.), îşi poate elabora propriile strategii de depăşire a momentelor critice, prin empatizare cu personajele poveştilor, producându-se în final acceptarea situaţiei. Tot din cărţile germane (în România oferta de asemenea lecturi este practic inexistentă şi nu poartă amprenta unor

Citeşte mai mult »

Anxietatea de separare: o tulburare frecventă în rândul copiilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate

octombrie, 2011
Copilul de emigrant este vulnerabil emoţional; uneori el interpretează şi simplele schimbări ale vremii ca fiind periculoase sau ameninţătoare pentru sine şi pentru părinţii aflaţi la distanţă de mii de kilometri

Psihoterapeut Andra Bolohan Anxietatea de separare este una dintre cele mai întâlnite tulburări de anxietate la copii, apărând la aproximativ 40% din aceştia. Copiii emigranţilor români sunt predispuşi să dezvolte o tulburare de acest fel, pe care părinţii, bunicii şi profesorii trebuie să ştie să o recunoască. Debutul anxietăţii de separare are loc cel mai frecvent în perioada 7-12 ani, dar este posibil şi mai devreme, şi se manifestă prin  frica excesivă care apare la separarea reală sau imaginară a copilului de o persoană semnificativă, de obicei de unul dintre părinţii săi. Întrebări de genul „Dacă i se întâmplă ceva rău mamei sau tatei?” sau „Dacă mi se întâmplă ceva şi mama nu e lângă mine?” sunt frecvent întâlnite la copiii cu anxietate de separare. Ei pot acuza simptome somatice ca dureri abdominale şi dureri de cap sau pot avea vărsături. Comportamentele pe care aceşti copii le adoptă sunt unele de evitare şi de reasigurare, cum ar fi refuzul de a merge la grădiniţă sau şcoală, de a sta singuri în casă, de a dormi singuri, de a se implica în activităţi sociale în absenţa părinţilor. Copilul va suna sau va chema frecvent părinţii, va cere promisiuni de la aceştia,

Citeşte mai mult »

Cum recunoaştem copilul supradotat?

octombrie, 2011
Familiile vesele: mediul propice pentru dezvoltarea creativităţii copilului

Andra Bolohan, psihoterapeut Depistarea de către părinte a copilului supradotat, dezvoltarea şi orientarea lui în direcţia favorabilă vor conduce cu certitudine la performanţele viitoare ale acestuia, concretizate în realizări de excepţie. Părinţii cu simţul umorului, care citesc cărţi şi ziare, cultivând în familie o atmosferă caldă şi tolerantă, pot dezvolta creativitatea copilului. Supradotaţii sunt persoane care posedă un sistem nervos central superior, caracterizat prin potenţialul de a îndeplini sarcini cu un înalt grad de abstracţie intelectuală. Copilul supradotat este de obicei bun la învăţătură; el posedă de timpuriu capacitatea de a opera cu concepte şi de a face generalizări. Totodată, supradotatul stabileşte cu uşurinţă relaţii între fenomene şi trage concluzii. În general, el progresează mai rapid la învăţătură decât elevul obişnuit. Se poate întâmpla însă şi ca un copil supradotat să aibă note mai mici decât colegii săi; fiindcă se plictiseşte în clasă, este sancţionat de profesori pentru purtarea sa impetuoasă. Copilul supradotat are o imaginaţie activă, o gamă largă de interese, o perspicacitate extraordinară, originalitate în gândire, fluenţă a ideilor, capacitate de improvizaţie şi de a opera cu simboluri, memorie foarte bună şi curiozitate intelectuală. De asemenea, capacitatea de a-i conduce şi de a-i dirija pe ceilalţi copii este

Citeşte mai mult »

Ce şi când le spunem copiilor despre sexualitate?

octombrie, 2011
Andrapoza

Psihoterapeut Andra Bolohan Sexualitatea este o parte importantă a vieţii fiecărei persoane. În dezvoltarea deplină a personalităţii, un rol esenţial îl deţine o sexualitate armonioasă. De aceea, este bine ca părinţii să vorbească deschis cu copiii despre sexualitate. În caz contrar, ei îşi vor însuşi cunoştinţe eronate de la alţi copii sau de pe Internet. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) defineşte sănătatea sexuală ca fiind integrarea aspectelor fizice, emoţionale, cognitive şi sociale în procesul dezvoltării pozitive a personalităţii. Fiecare persoană are dreptul la informaţii adecvate şi relaţii sexuale responsabile, potrivit OMS. Educaţia pentru sănătatea sexuală este bine să înceapă de la vârste mici şi să continue pe tot parcursul dezvoltării copilului. De multe ori însă, părinţilor le este dificil să vorbească cu copiii despre sexualitate. În acest caz, copiii îşi vor însuşi cunoştinţele în domeniu de la prieteni, colegi sau alte surse, care pot oferi informaţii eronate. De aceea, este de dorit ca părinţii să-şi învingă jena sau teama şi să abordeze deschis şi fără inhibiţii acest subiect, depăşind informările ştiinţifice despre anatomia şi fiziologia reproducerii, sarcină, avort, metode contraceptive sau boli cu transmitere sexuală. În afara acestor informări, părinţii pot ajuta copiii să-şi formeze convingeri şi comportamente responsabile faţă

Citeşte mai mult »

Avem nevoie de inteligenţă emoţională şi de empatie?

octombrie, 2011
Copilul îşi poate dezvolta empatia şi în relaţie cu necuvântătoarele

Psihoterapeut Andra Bolohan Cum se întâmplă ca o persoană cu coeficient de inteligenţă ridicat să aibă performanţe în carieră sau în viaţă mai scăzute decât o persoană cu coeficient de inteligenţă mediu? Cercetările psihologice arată că responsabilă de aceste diferenţe este inteligenţa emoţională. Aceasta implică, la rândul ei, mai multe dimensiuni precum conştiinţa propriilor emoţii şi încrederea în sine, autocontrolul, motivarea, empatia şi o bună capacitate de interacţiune socială. Întrucât abilităţile emotionale sunt atât de importante în performanţa profesională şi în viaţa de zi cu zi, fiecare persoană ar trebui să exerseze anumiţi paşi în antrenarea inteligenţei emoţionale. Astfel, pentru conştientizarea propriilor emoţii, persoana trebuie să fie capabilă să-şi recunoască şi să-şi denumească stările şi sentimentele şi să poată identifica cauza lor. Controlul asupra emoţiilor presupune, mai departe, creşterea toleranţei la frustrare, exprimarea furiei fără a recurge la agresiune externă sau la autoagresiune (autoagresiunea poate viza abuzul de tutun, alcool şi droguri) şi sporirea încrederii în sine (motivarea personală). Un rol important în reuşita profesională, familială etc. îl deţine empatia sau capacitatea de a te transpune în pielea celuilalt, pentru a-i înţelege din interior sistemul de semnificaţii şi valori, pentru a rezona cu el. Empatia se realizează prin ascultarea atentă a celor

Citeşte mai mult »

Pagina 1 din 3
1 2 3

romaningermania.ro Web analytics